Pe data de 9 martie, românii se bucură de o sărbătoare mare şi anume Sfinţii 40 de Mucenici. Mulţi din nou aşteaptă această frumoasă zi pentru a savura clasicele reţete de mucenici cu zeamă sau cei moldoveneşti. Cu toate acestea, este bine să ştim că există o mulţime de tradiţii şi superstiţii legate de Sfinţii 40 de Mucenici, scrie respectsiprietenie.ro
În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se crede că se deschid Cerurile și toate rugăciunile vor fi ascultate. Totodată, gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici, 40 de colaci numiţi sfinţi, mucenici sau brădoşi.
În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.
În ziua de 9 martie, tradiţia spune că gospodinele trebuie să pregătească mucenici. Există două reţete celebre de mucenici, şi anume cei fierţi în apă care se pregătesc cu nucă, scorţişoară şi coajă de lămâie. Cea de-a doua reţetă este cea a mucenicilor moldoveneşti, care se coc la cuptor.
Conform obiceiului popular, mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor trecuți în neființă, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.
Începutul primăverii, marcat de ziua Mucenicilor este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice: obiceiul aprinderi focurilor rituale de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea; purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită; „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat; tăierea primelor corzi de viţă de vie, pornirea simbolică a plugului.
Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului.
Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.
